vineri, 19 august 2011

Papyrus 2, sau despre manuscrisele biblice ascunse în biblioteci

Manuscrisele găzduite de bibliotecile italiene și de cele din spațiul francofon, în mare parte (până la lansarea site-ului Bibliotecii Naționale a Franței) merg după regula antică de înlăturarea a prafului de pe raft. Cererile trimise către biblioteci sunt refuzate, iar edițiile care conțin manuscrisele se opresc la transliterarea lor și nu merg mai departe cu redarea în facsimile a manuscrisului sau și mai mult la afișarea lui în format digital pe un site oficial. E un privilegiu să deții un manuscris biblic, dar acest privilegiu este îngropat în obscuritatea unei biblioteci. Dacă ne luăm după drepturile de autor, care împiedică de multe ori redarea manuscriselor biblice ar trebui să ne punem întrebarea dacă aceste manuscrise sunt bunuri comerciale, dacă cei ce le au în custodie sunt posesori ai manuscriselor? Nu am putea acuza atunci, din această perspectivă comercială, pe scribii și copiștii manuscriselor de furtul drepturilor de autor de la autorii cărților biblice? Cu toate acestea, unele manuscrise nu ne sunt accesibile în format digital (cel puțin după o săptămână de căutări asidue). Papirusul 2 reprezință un exemplu edificator din această perspectivă. 
Acest papirus este datat de cercetători între secolele V ( Ermenegildo Pisteli, 'Papiri evangelici', Rivista di Studi Religiosi 6 (1902): 69-70.)și secolul al VI-lea. Ceea ce are specific acest mic fragment de papirus este faptul că pe recto are un pasaj grec din Evanghelia după Ioan, iar pe verso redă un pasaj copt din Evanghelia după Luca. Ca particularități putem vedea că textul grecesc are accente, cu toate că acestea nu sunt în poziția care trebuie, ceea ce face ca textul să fi aparținut unui lecționar scris pe papirus, ceva puțin neobișnuit pentru această perioadă. Scribul redă numele orașului patimilor lui Hristos ca ϊερου[ϲαλ]ή̣μ̣, iar nu ca ιεροσολυμα (după cum vom vedea în Papirusul 66 și 75 și după cum îl găsim de obicei)Ca nomina sacra avem ϊηλ́ pentru Ἰσραήλ.


Locația:

Florence, Museo Egizio, Inv. Nr. 7134
Data: VI (V-VI: Pistelli, Gregory, Soden, Maldfeld; VI-VII: Dobschütz, Schofield)
Cuprins: In. 12:12-15v
Descriere: 
Folios:1 Frg
Dimensiuni: 6,6 x 5,8 cm(25x15 cm)
Randuri:13r; 10v
Coloane:1
Bibliografie: 

Ed.: 
Textul preluat din Kurt Aland and Barbara Aland. The text of the New Testament: an introduction to the critical editions and to the theory and practice of modern textual criticism. Second edition. Translated by Erroll F Rhodes. Grand Rapids, Michigan: William B. Eerdmans Publishing Company, 1989, p 96. Pistelli, E.: Papiri evangelici, in: RstRel 6 (1907) 129f.; Schofield 92-95 Elliott, J. K., A Bibliography of Greek New Testament Manuscripts. 2nd Ed., Cambridge
2000,
Lit.: 
Rep., 217; Turner, 145; TNT 1, 85, 96, 160, 244; TNT 2, 95, 106, 248; Hirunuma I, 10-12 (1 Pl.); Elliott, 22

 
Traducere Proprie

ευαγγελ[ιον]                                                                                 Evanghelie
In. 12:12 
†τῆ επαύριον οχ́λοϲ π̣[ολυϲ  ο  ελθων  ειϲ  την] A doua zi, o mulțime mare, care a venit la
εορτην̀ ακούϲαντ̣[εϲ  οτι  ερχεται  ο  ιϲ]             sărbătoare, auzind că vine Iisus 
ειϲ ϊερου[ϲαλ]ή̣μ̣ 13 ε̣[λαβον  τα  βαια  των]        la Ierusalim, au luat ramuri de
φοινικων̀ εξηλθον  ειϲ  υπαντηϲιν  αυτω      
finic  și au ieșit spre întâmpinarea Lui     
κα]ὶ εκραύ[γαζον  ωϲαννα  ευλογημενοϲ             și strigau: Osanna! Binecuvântat [este]
ο] ερχομ́ε[νοϲ  εν  ονοματι  κυ  ο  βαϲιλευϲ         
cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul
τ]οῦ ϊηλ́ ε[υρων  δε  ο  ιϲ  οναριον  εκαθιϲεν lui Israel. Dar găsind Iisus un măgăruș a șezut
ε]π αυτ[ο  καθωϲ  εϲτι  γεγραμμενον                   pe el, precum este scris
15 μη] ̀φ̣[– – –]                                                   nu te teme....

 









Un comentariu:

Alin Suciu spunea...

Asa cum ai spus si tu, fragmentul provine aproape sigur dintr-un lectionar bilingv copto-grecesc. Acest tip de lectionare sunt des intalnite in bibliotecile copte pt ca liturgia egipteana s-a tinut multa vreme in Egipt in dialectul sahidic si in greaca.

Eu as spune ca apartenenta fragmentului la un lectionar nu este indicata de accentele prost puse (coptii copiau anapoda textele grecesti pt ca cei mai multi n-aveau habar de greaca), ci de rubrica "euaggelion". Dupa cum probabil stii, fiecare extras biblic dintr-un lectionar este precedat de indicatia sursei: "evanghelie", "epistola paulina", "epistola catolica" etc.

Pasajul din Luca de care vorbesti, nu pare sa fie pe verso, ci precede rubrica liturgica "euaggelion". Primul rand lizibil in fotografie este sfarsitul lui Luca 7:50: "[pejaf de nteshime] je toupistis ten[tasnahme ETC.] ("Dar el i-a spus femeii: 'Credinta ta te-a salvat...'").