sâmbătă, 11 iunie 2011

Avem şi noi un manuscris biblic de 1000 de ani

xistă la Muzeul de Literatură din Iaşi un manuscris biblic grecesc care datează de acum 1000 de ani. Manuscrisul este intr-o starea aproape excelentă şi până nu demult nu a fost cunoscut de către cercetătorii biblici internaţionali. Manuscrisul a intrat in circuitul international datorita CSNTM (Centrul de Studii ale Manuscriselor Noului Testament). Lectionarul are dimeniuni de 34 × 26 cm şi era folosit in cult. Codex Alexandrinus, unul dintre cele mai importante manuscrise din sec al V-lea are dimensiunile 32 × 26 cm, deci manuscrisul nostru seamănă cu unul dintre cele mai importante.
            Deşi a fost folosit în cult, Lecţionarul de la Iasi, denumit MS 7030, are 9 kilograme şi conţine 800 de pagini. Aveau nevoie, probabil, de mai multi diaconi care sa îl transporte.

Ce este specific acestui manuscris?

In secolul al XIV-lea acest manuscris a fost in posesia, după cum scrie pe fila 320 recto, lui Nicolaos păcătosul. Printre lecţionarele secolului al 11-lea manuscrisul de la Iaşi este al patrulea ca număr de pagini şi al treilea ca dimensiune. Doar 3 lecţionare au mai multe pagini decât manuscrisul nostru şi doar două au dimensiuni mai mari decât lectionarul nostru. În lume există doar 44 lectionare, din 2500 care sunt mai mari decât manuscrisul de la Iaşi. Deci, din această perspectivă avem poziţia 45 asigurată, până la următoarele descoperiri. 

Manuscrisul este executat cu o fineţe extraordinară, aurit, cu chenare excelente de o rară frumuseţe. Vom exemplifica prin cateva imagini concludente. Manuscrisul poate fi văzul integral aici.

Fila 49 recto

  

Detaliu litere capitale cu model, aurite şi colorate
Detaliu literă 
Detaliu uzura unor pagini
Scrisul poate fi descifrat prin metoda UV


Momentan scrierile si cercetările făcute de români pe seama acetui articol sunt aproape inexistente, aşteptăm cu nerăbdare lucrări de licenţă, masterat şi doctorat care să redea frumuseţea reală a acestui manuscris biblic grecesc cu posesie românească.

2 comentarii:

Alin Suciu spunea...

Foarte interesant, va multumesc pt informatii.
E minunat ca exista tot mai multi cercetatori romani care studiaza textele direct pe manuscrise.

vaisamar spunea...

Din păcate, Biblioteca Academiei (unde sunt cele mai multe manuscrise greceşti ale NT) stă pe ele precum cloşca pe ouă şi nu îngăduie nimănui să le digitalizeze. Aceeaşi situaţia la Muzeul de Artă din Bucureşti, unde sunt vreo 5 manuscrise. O politică de suspiciune foarte păguboasă. De vreo 2-3 ani de zile trimit scrisori în numele CSNTM, fără niciun rezultat. Păcat...