vineri, 3 iunie 2011

Mt. 1: 25. Dispute confesionale despre Fecioara Maria sprijinite pe o sintagmă?



Un text bine cunoscut şi de multe ori fraudulos interpretat şi tradus este Mt. 1:25.
Acesta apare în două variante în manuscrisele biblice:

Prima variantă: καὶ οὐκ ἐγίνωσκεν αὐτὴν ἕως οὗ ἔτεκεν υἱόν· καὶ ἐκάλεσεν τὸ ὄνομα αὐτοῦ Ἰησοῦν. Traducerea ar fi: Şi nu a cunoscut-o până ce a născut un fiu; şi a chemat numele lui: Iisus.
A doua variantă: καὶ οὐκ ἐγίνωσκεν αὐτὴν ἕως οὗ ἔτεκεν τὸν υἱὸν αὐτῆς τὸν πρωτότοκον· καὶ ἐκάλεσεν τὸ ὄνομα αὐτοῦ Ἰησοῦν. Traducerea ar fi: Şi nu a cunoscut-o până când a născut pe fiul ei Întâiul-Născut; şi I-a pus numele Iisus.

Prima variantă este susţinută de cele mai vechi manuscrise: Codex Sinaiticus, Vaticanus şi Z. A doua variantă este mai târzie (din sec. V) şi este susţinută de codex Ephraemi Rescriptus, Bezae Catabrigiensis şi altele din sec. al V-lea.

Codex Vaticanus
Problemele apar mai întâi la alegerea textului biblic mai apropiat de cel autentic, dar mai ales la traducerea acestui pasaj. Din perspectiva criticii textuale o variantă mai târzie nu poate fi considerată mai aproape de textul biblic original. A doua variantă este preluată de textul bizantin şi a făcut carieră din această perspectivă în toate traducerile care se afiliază acestui text, devenind un mod prin care putem cunoaşte sursa textului unei traduceri, chiar dacă unii precizează că folosesc textul Nestle Aland.

Cum traduc ediţiile biblice româneşte şi de ce aceste traduceri reprezintă interpretări confesionalizate mai mult decât traduceri fidele?

În ediţiile româneşti găsim următoarele:

Biblia 1688: Şi nu o cunoscu pe ea până unde au născut pre fiiul ei cel născut dentîiu şi chemă numele lui Iisus. (traducere după varianta a doua).

Biblia Blaj 1795: Şi nu o au cunoscut prea ea până ce au născut pre Fiiul său, Cel Întâiu-Născut, şi au chemat numele Lui Iisus. (traducere după varianta a doua).

Ediţia Sinodală 1914: Şi nu a cunoscut pre ea până ce a a născut pre fiul său cel întâi-născut, şi a chemat numele lui Iisus. (traducere după varianta a doua).

Ediţia 1921 Cornilescu: Dar n'a cunoscut-o, pînă ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus. (traducere după prima variantă cu mici modificări).

Ediţia Gala Galaction: Şi n-a cunoscut-o pe ea până ce a născut pe fiul său cel întâi născut şi a chmat numele lui: Iisus. (traducere după varianta a doua).

Ediţia Sinodală traduce: Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus. (traducere după o variantă proprie).

Biblia 2001 Bartolomeu Anania: Şi nu a cunoscut-o până ce ea L-a născut pe Fiul ei. Şi I-au pus Acestuia numele Iisus. (traducere după prima variantă )

Noul Testament catolic Alois Bulai, Anton Budău: şi nu a cunoscut-o înainte ca ea să fi născut un fiu. Şi i-a pus numele Isus. (traducere după o variantă proprie).

Evanghelia după Matei, trad. C. Bădiliţă: Şi nu a cunoscut-o până când a născut un fiu; şi I-a pus numele Iisus. (traducere după prima variantă )

Opţiunile alegerii textului de către traducători nu le vom dezbate, chiar dacă unii au ales o variantă proprie. Ceea ce trebuie să dezbatem este:

1. Ce înseamnă ἕως οὗ până ce şi ce implicaţii doctrinare poartă?


Pronumele relativ neutru trebuie tradus prin echivalentul său românesc ce, iar nu prin când care implică o nuanţă temporală care s-ar finaliza după naşterea lui Iisus. În primul rând Evanghelistul Matei vrea să pună accentul pe faptul că Fecioara Maria a născut pe Iisus fără legături trupeşti. Nu încearcă să aducă argument nici împotriva fecioriei perpetue a Maicii Domnului, dar nici pentru a aduce argument pentru pururea-fecioria ei. Scopul principal este de a arăta naşterea supra-naturală a lui Iisus.
Interpretările confesionale vin din ambele părţi, şi din sfera protestantă, împotriva fecioriei veşnice a Fecioarei Maria, şi ca argumente pro din sfera ortodoxă şi catolică.

Din perspectiva protestantă, Cornilescu recurge la un artificiu foarte fin: virgula. Separă Dar n'a cunoscut-o de partea a doua pînă ce ea a născut un fiu printr-o virgulă. Numai aşa versetul poate fi adus ca argument împotruva fecioriei perpetue. Accentul de pe naşterea supra-naturală a lui Iisus este pus, prin acest artificiu, pe argumentul împotriva pururea-fecioriei Maicii Domnului.

Din perspectiva ortodoxă şi catolică, pentru a îndrepta lucrurile mai mult decât trebuie unele traduceri (enunţate mai sus) au purces la o variantă strict personală: Ediţia Sinodală a ajuns la eliminarea acestei structuri din text prin traducerea: Şi fără să fi cunoscut-o pe ea. Interpretarea catolică a mers în aceeaşi direcţie şi a tradus sintagma prin: nu a cunoscut-o înainte (efortul de a readuce sensul intenţionat de evanghelist este considerabil).
Mai mult traducerea titulaturii hristologice πρωτότοκος Întâiul-Născut prin Unul-Născut Μονογενης contravine regulilor traductologice.

Sintagma ἕως οὗ până ce nu trebuie evitată, deoarece nu reprezintă un capăt al acţiunii, având în vedere că verbul ἐγίνωσκεν a cunoaşte este la imperfect faţă de verbul ἔτεκεν a naşte care este la aorist. Primul poate indica o acţiune cu un caracter durabil, dar al doilea nu poate, ci reprezintă o acţiune încheiată. Reprezintă împlinirea versetului 21 şi 23 unde verbul este folosit la viitor. Mai mult, pentru ἕως οὗ până ce se pot aduce şi pasajele în care această sintagmă indică neterminarea unei acţiuni: 2 Rg 6, 23:„n'a avut copii până în ziua morţii ei“; Ps 109, 1: „Şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale“; Mt 28, 20: „Iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului“; Lc 2, 37:„văduvă până la optzeci şi patru de ani“

6 comentarii:

Marius spunea...

BRAVO!

Marius spunea...

BRAVO!

Anonim spunea...

Interesanta abordare :) felicitari razvane !

Samir Mihail Vancica spunea...

Foarte analitic si ortodox in acelasi timp studiul.

Nu vreau sa gresesc, dar am sa indraznesc sa propun o intrepretare, pornind de la varianta de traducere "pana CE". Iosif a cunoscut-o atunci cand a nascut,asistand nasterea, fiind singurul de fata, neavand moasa. Noi stim ca in Lege este interzisa privirea spre partile intime ale celorlalt, in special rude. Dar in astfel de cazuri (asistarea unei nasteri), ca si in cazul procrearii, este inevitabil. Nu cred ca pasajul acesta trebuie sa fie piatra de poticnire, dar s-a dovedit a fi prilej de a denatura adevarul din partea vrasmasilor Bisericii.

Anonim spunea...

E

Anonim spunea...

Faptul de a nu sti limba greacă ma pune in imposibilitatea de a alege varianta corectă. Ma duc pe mâna preotului Bartolomeu Anania care a știut multă carte. Doamne ajută!