tag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post4673185299704872390..comments2023-06-08T15:11:52.547+03:00Comments on Răzvan Perşa: "A şti ca pe Tatăl nostru" Mt. 6: 9-13; Lc. 11: 2-4Razvan Persahttp://www.blogger.com/profile/11930672725789409931noreply@blogger.comBlogger9125tag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-43373522076596758652013-01-24T22:33:03.387+02:002013-01-24T22:33:03.387+02:00Nu vreau sa comentez cu privire la traducerea ta (...Nu vreau sa comentez cu privire la traducerea ta (fiecare da seama pentru samanta sadita)... <br />O sa ma opresc asupra urmatoarelor aspecte insuficient tratate:<br /><br />- Matei a fost scris in aramaica, o limba saracacioasa, care avea acelasi cuvant atat pentru "datorie" cat si pentru "pacat"... Ne lamureste asupra acestui aspect varianta de la Luca:<br />"Si ne iarta noua pacatele noastre, caci si noi iertam oricui ne-o datoreaza noua" (Luca 11:14) - trad. IPS Bartolomeu Anania<br /><br />-la "de toate zilele/de-a pururi/spre fiinta" merg pe "zilnica/de toate zilele"... termenul epiousios - cam la asta se refera.<br />Intr-adevar cuvantul asta e folosit doar in rugaciunea domneasca(Mt si Lc) si de aceea ridica probleme mari de interpretare, mai ales ca "kat imeran" e folosit in rest pentru "zilnic", totusi daca pana la Biblia sinodala din 1914, mai bine de 1800 de ani noi romanii am avut un cuvant cu un alt sens... de ce sa schimbam acum?<br /><br />- Un alt aspect important insuficient abordat:<br />"Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci." - un adaos<br />ce se regaseste in Didahia (sec I - cca 40 - 60); Este adaugat <br />la versetul 13 abia in Codex Basilensis [E] (sec VIII)<br /><br />Sper sa nu supere comentariile mele :D<br />Har vouă şi pace!, înmulţească-vi-se ele întru cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Iisus, Domnul nostru! (2Pe 1:2)xPhttps://www.blogger.com/profile/10426592553829062447noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-49417355283118040592012-06-19T19:36:49.272+03:002012-06-19T19:36:49.272+03:00Scuze, nu am mai intrat de ceva vreme pe-aici, aşa...Scuze, nu am mai intrat de ceva vreme pe-aici, aşa că nu am văzut comentariile. Într-adevăr, termin de-acum doctoratul la prof. Munteanu. Mă bucur să văd încă oameni interesaţi de subiect. Cineva iniţiase ceva asemănător pe Wikipedia, un teolog, dar nu am putut da de el. Am mers şi pe versiunile în limbile vechi biblice, e chiar utilă comparaţia, cu toate că noi avem în sec. XVI traduceri din slavonă şi germană (poate şi maghiară şi latină), în sec. al XVII-lea se adaugă greaca. Deja de la această dată nu mai putem vorbi de traduceri, ci de diortosiri. Fără intenţia de a face apologia arhaicităţii limbajului religios, trebuie să recunoaştem că ea este marca stilului bisericesc, iar rugăciunea face parte din acesta. Forma "vie" se foloseşte în graiuri, iar în rugăciune e întrebuinţată încă de la primele atestări (doar catehismul calvinesc de la 1648 a încercat să o elimine). Rugăciunea, aşa cum o avem azi, este foarte frumoasă. Cred că doar ar trebui să fie nişte discuţii care să clarifice unele oscilaţii de toate zilele/spre fiinţă, cel rău/cel viclean. De remarcat că formele din versiunile actuale există încă din sec. al XVI-lea, în zone dialectale diverse, ceea de demonstrează şi unitatea limbii, dar şi vitalitatea "graiului vechilor cazanii".<br /><br />Să ştiţi că la armeana clasică nu m-am băgat, iar la georgiană am luat doar versiunea tipărită de Antim. Oricum, cu resursele Internetului actual (ex. TITUS), se poate face orice, timp să fie. În caz că rătăcesc blogul, adresa mea e în formatul prenume_nume@yahoo.com.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-60196932105719122292012-06-10T16:36:03.219+03:002012-06-10T16:36:03.219+03:00În primul rând nu cred că ar trebui să existe o di...În primul rând nu cred că ar trebui să existe o dihotomie între textul biblic folosit de un biblist și textul biblic folosit în cult. În primul rând, dacă cercetările biblice nu au o aplicabilitate liturgică, practic sunt în zadar, lucrăm paralel cu viața Bisericii, probabil în criptele academismului sau cel mult la subsolul Bisericii, dar nici într-un caz în interiorul ei. Toate cercetările, chiar și cele de critică textuală, trebuie să conțină o destinație litrugică. Nu cred că trebuie să existe o separare între cei ce sărută Scriptura și cei ce o citesc critic. Consacrarea liturgică a unui text biblic are două elemente, unul pozitiv, memorarea mult mai ușoară a unor pasaje biblice prin repetarea lor în cultul divin, ce duce la cunoașterea textului de către credincioși, dar în același timp menține caracterul arhaizant al versiunilor folosite. Am trăit eu însumi o încercare de implementare a unei noi ediții în cult, cel puțin acest lucru s-a întâmplat pe vremea ÎPS Bartolomeu Anania, când se folosea în Arhiepiscopia Clujului textul ediției jubiliare. A fost o încercare măreață, dar a eșuat. Ca să-l citez ironic pe Victor Macaveiu va lipsi mereu din eiția unui filolog "coloritul acela arhaic, vechiu, al cuvântului lui Dumnezeu, lipseşte aceea ce la statuile de bronz numim patina vechimii, carea dă preţ şi valoare statuei". Cu toate acestea la ora actuală nu există o folosire uniformă a unei singure ediții. Eprimarea mea plastică "a remodela" se referă la o revizuire a textelor biblice, iar dacă Ediția de la Polirom va fi considerată potrivită pentru cultul Bisericii, as fi foarte incantat. Sa nu uităm că toate edițiile biblice au fost opera unor mari filologi și teologi.Razvan Persahttps://www.blogger.com/profile/11930672725789409931noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-25323127172729186082012-06-08T00:23:04.140+03:002012-06-08T00:23:04.140+03:00Traducerea "s-a sedimentat într-o anumită for...Traducerea "s-a sedimentat într-o anumită formă în practica liturgică, formă greu de remodelat". Să înţeleg de aici că remodelarea textului liturgic este un deziderat din perspectiva unui biblist / a studiilor biblice? Adică textul liturgic ar trebui ajustat după o anumită versiune biblică? Dacă da, după care?Octavian Gordonhttps://www.blogger.com/profile/13404221812328492522noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-78160897965106639342012-05-18T23:57:29.308+03:002012-05-18T23:57:29.308+03:00Sunteti domnul Iosif Camară, nu. Nu știam eu de un...Sunteti domnul Iosif Camară, nu. Nu știam eu de unde cunosc numele Iosif legat de tema rugăciunii domnești. Făcându-mi temele, mi-am reamintit. Faceți doctoratul cu Prof. Eugen Munteanu. Incantat de participarea dmv pe acest umil blog.Razvan Persahttps://www.blogger.com/profile/11930672725789409931noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-38344615873593735612012-05-18T23:47:02.349+03:002012-05-18T23:47:02.349+03:00Eu sunt încă la studiile de master. Mai am puțin p...Eu sunt încă la studiile de master. Mai am puțin până la doctorat. Tema dumneavoastră sună foarte interesant. Putem să schimbăm contactele pentru bibliografie, dacă doriți. Aș dori cu plăcere să citesc câteva articole pe această temă, dar mai mult teza dmv. publicată. Deja aveți un cumpărător. Vă recomand și o privire pe traducerile copte, siriace, latine, gotice, pe care le găsiți în studii sau în biblii analizate. Nu trebuie decât să învățați elementarul, alfabetul puțină gramatică și sintaxă. Să aveți o privire diacornică a receptării rugăciunii în spațiul creștin. Toate cele bune.Razvan Persahttps://www.blogger.com/profile/11930672725789409931noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-19455918830852800762012-05-14T16:34:50.359+03:002012-05-14T16:34:50.359+03:00Interesantă expunerea. Iniţial mă speriasem crezân...Interesantă expunerea. Iniţial mă speriasem crezând că faci o lucrare filologică despre "Tatăl nostru", căci tocmai mă pregătesc să termin eu una şi mă temeam să nu ne dăm în acelaşi timp doctoratul cu aceeaşi temă :D Eu fac un studiu filologic la versiunile româneşti. E de-a dreptul bizar că o traducere ca cea de la 1688, atât de cunoscută, nu a consacrat o versiune a rugăciunii, ci s-a dovedit a fi inovaţie nedigerabilă (cel puţin "bântuială" nu mai apare în alte versiuni anterioare sau posterioare).Iosifnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-91956452662074379422011-06-30T10:45:19.909+03:002011-06-30T10:45:19.909+03:00Sensul temporal "panis quotidianus" se g...Sensul temporal "panis quotidianus" se găsește în traduceera latină Itala. Tertulianus o menționează și el, spunând "qui misi dabit panem quotidianum?" Ieronim este cel care propune sintagma "panis supersubstantialis" și reprezintă calchierea cuvântului grecesc. Ieronim explică într-un comentariu raționamentul acestui procedeu lexical, și desemnează sintagma ca atribut principal al pâinii euharistice. Astfel, sintagma "panis supersubstantialis" a primit consistență în variantele latine prin transpunerea ei în versiunea Vulgata.Razvan Persahttps://www.blogger.com/profile/11930672725789409931noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5486234185668368219.post-87398052581716776152011-06-24T16:31:25.270+03:002011-06-24T16:31:25.270+03:00traducerea in limba romana ,se poate modela si dup...traducerea in limba romana ,se poate modela si dupa traducerea latina la Pater Noster cel putin din punctul meu de vedere ce l putin asa vad si in Ieronim in comentariul lui la Evangelia lui Matei .Serv.Deus .Tavihttps://www.blogger.com/profile/06916824828851069584noreply@blogger.com